Demult de tot (dar în viitor), într-o galaxie aflată departe
departe de noi (în Bucureştiul fictiv)...
Într-o lume fără maşini,
ei n-ar fi mers pe biciclete.
Erau bipezii într-o lume a patrupezilor,
descoperiţi, fără nimic de ascuns.
În loc să se încurce,
să se claxoneze, să se înjure ca ceilalţi ei se salutau,
strângeau mâinile, se îmbraţişau şi se înţelegeau între ei.
Ei mergeau des împreună, în loc să se ciocnească.
Viaţa lor era lungă şi sănătoasă, dar se putea termina brusc.
Viaţa celorlalţi era în siguranţă, dar numai a lor era aşa.
Ei trăiau cu bicicleta, ceilalţi trăiau pentru maşini.
Ei îşi respectau bicicleta, aveau încredere
în ea, depindeau de vânt şi se bucurau de el,
îndurau poluarea şi tot ce lăsau ceilalţi în urmă.
Ceilalţi ce făceau? Erau cu toţii diferiţi, solitari, însă
uniţi călare pe două roţi într-o lume a cutiilor de metal.
Aşa au început Războaiele Şoselelor.
Haw-haw @ încercare lamentabilă de imitaţie a intro-ului din Star Wars. Aceasta este doar o introducere, frumoasa poveste stă s-apară. A se citi Războaiele Şoselelor şi nu Războaiele Şosetelor. Acum închide calculatorul şi ieşi afară, admiră natura, întoarce-te când apare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu